După zâmbet urmează...lacrimi...Întrebarea de săptămâna aceasta este:
Ce sunt lacrimile? Care este rostul lor?
Ştim că sunt mai multe feluri de lacrimi,
mai multe împrejurări care le generează.
Simţiţi-vă liberi să răspundeţi ceea ce credeţi!
Să ne împărtăşim din experienţele ce le avem...
şi, dacă e cazul, să ne ştergem unii altora lacrimile...
acelea ce trebuie şterse...
În speranţa că ne vom îmbogăţi din nou sufleteşte
cu noi comori de cuvinte ce le veţi aşterne aici,
eu vă mulţumesc mult de tot,
şi dau start acestei noi provocări.
Sfânta Scriptură ne spune în Evrei 10, 24 :
,, Să ne îndemnăm unii pe alţii la dragoste şi fapte bune! "
Să ne îndemnă unii pe alţii ca astăzi să îi iubim pe semeni
aducându-le în priviri lacrimi de fericire,
iar de vom vedea pe cineva plângând
de durere, de teamă, de dor,
să ştergem aceste lacrimi!
Vă doresc doar lacrimi de fericire! :)
38 comentarii:
Boabe calde de roua
In genele amandoua.
O lacrimă are întodeauna rădăcini mai adânci decât un zâmbet, spunea Emil Cioran...
Care dintre noi nu a plâs? Am plâs de durere, de întristare, de dor, de emoţie sau de bucurie....sunt multe feluri de lacrimi. Lacrimile copilăriei, lacrimile adoleşcenţei, lacrimile împovarate de responsabilităţiile zilnice, lacrimile bucuriei , lacrimile năejdii, lacrimile dorului care cheamă amintirile... Aceste lacrimi ne-au curs pe obraji măcar o dată de-a lungul vieţii. Când am citit pentru prima dată că lacrimile pe obrazul cuiva sunt un privilegiu nu am înţeles de ce.... a trebuit să plâng mai întâi, pentru ca astăzi să binecuvantez toate acele lacrimi...
Iată în continuare o frumoasă istorioară despre lacrimi luată din Patericul Egiptean:
"Un frate l-a întrebat pe un bătrân oarecare, zicând: Spune-mi mie, părinte, ce voi face, că doreşte sufletul meu lacrimi şi nu am, că-mi este inima foarte împietrită pentru umilinţă, măcar că citesc vieţile Sfinţilor Părinţi sau le aud; şi nicidecum nu-mi pot umili inima, şi foarte scârbit e sufletul meu de aceasta. Bătrâul i-a raspuns: Fiii lui Israil după 40 de ani au intrat în Pământul Făgăduinţei, în care, dacă au intrat, nu s-au mai temut de războaie. Aşa şi nouă ne-a poruncit Dumnezeu, să ne mâhnim şi să ne scârbim pentru mântuirea noastră. Căci scris este : cu multe scârbe ni se cade să intrăm întru Împărăţia Cerului, iar fără de scârbe, nu vom putea intra în Pământul Făgăduinţei. Ascultă, fiule, să-ţi spun o istorie a unui tânăr. Era un tânăr care, dorind viaţa călugărească, a mers la Muntele Nitriei şi acolo s-a făcut călugăr. Şi era chilia lui aproape de chilia unui frate, pe care îl auzea în toate zilele plângându-şi cu mare tânguire şi lacrimi păcatele sale, iar inima lui era împietrită şi nu-i venea umilinţa, nici lacrimi ca să poată plânge. Deci se întrista pe sine, zicâd: Nu vrei, ticăloase, să plângi şi să verşi lacrimi pentru păcatele tale acum, până ai vreme, şi eşti fără de simţire şi nebăgător de seamă ! Să ştii că dacă nu vrei să plângi, eu te voi face şi te voi învăţa să plângi! Şi avea el o funie tare, împletită; şi luând acea funie, se dezbrăcă de haine şi se bătea cu funia peste spatele gol, până când i se rănea foarte trupul lui şi nu mai putea suferi, şi atunci începea să plângă. Iar acel frate, care era aproape de dânsul cu chilia, luând seama ce face şi văzându-l de multe ori făcând aşa, bătându-se şi însuşi muncindu-se, se minuna foarte. Şi a început a se ruga lui Dumnezeu ca să-i arate dacă este plăcut lui Dumnezeu lucrul acelui frate, care se bate el însuşi şi se munceşte aşa. Şi i-a arătat lui Dumnezeu. Într-o noapte, în vis, l-a văzut fiind în ceata mucenicilor, purtând cunună mucenicească pe cap şi il arată lui cineva cu degetul, zicând: Vezi, iată mucenicul cel bun, care rabdă pentru Hristos! Acesta, împreună cu mucenicii fiind primit, s-a încununat. Aşa şi tu, fiule, sileşte-te pentru Hristos să pătimeşti şi să rabzi toate scârbele ce ţi se vor întâmpla, şi aşa nu numai umilinţa şi lacrimile pe care le doreşti ţi le va da Dumnezeu, ci şi cu cununa mucenicească te va încununa."...
"Plânsul, tăcerea şi liniştea sunt calea pe care mi-au arătat-o Părinţii şi Scriptura. Prin urmare, în linişte plângeţi-vă păcatele, căci nu există altă cale în afară de aceasta."(Cuvioasa Pelaghia)
Plângi, rabdă şi bucură-te de ele, darul lacrimilor nu-l primesc decat sufletele sincere!
Lacrimile bucuriei, lacrimile întristării... Lacrimi - picături de suflet...
Bine te-am regasit pe taramul psalmului de dor!
Plansul adevarat este o isprava paradoxala a mintii: e metanoia, adica saltul mintii dincolo de sine, in alt plan al intelegerii.
Cele mai subtile analize ale plansului si ale tuturor varietatilor lui ni le-a dat, Ioan Scararul in Treapta a VII-a a scrierii sale. El zice: "Precum consuma focul trestia, asa curata lacrima orice pata vazuta si spirituala" si iarasi: plansul constituie boldul cel de aur al sufletului, care il libereaza de pironirea pe lemnul grijilor lumesti si de orice impatimire si care, printr-o cuvioasa intristare, il face sa se indrepte continuu spre supravegherea inimii. Lacrimile alunga rasul.
"Fii ca un imparat in inima ta, sezand pe tronul inalt al smereniei tale si poruncind rasului: "Du-te", si se duce, si plansului cel dulce: "Vino", si vine, si slugii noastre, tiranului trup: "Fa aceasta", si face. Daca cineva a imbracat plansul ca pe o haina de nunta fericita si plina de har, acela a cunoscut rasul duhovnicesc al sufletului".
Anul acesta, pe 19 Ianuarie am scris si eu un material despre taramul cristalin al lacrimilor...
http://ziureldeziua.blogspot.com/2009/01/lacrimile-povara-sau-usurare.html
minunate imagini, cu lacrimi stralucitoare...
ce sunt lacrimile? picaturi de suflet care dau pe afara...
rostul lor? sa arate emotiile ascunse..
Mă întristează gândul de a vorbi despre lacrimile ce izvorăsc dintr-un suflet mut de durere.
Sufletul meu plânge rareori.
Postarea ta mi-a amintit inevitabil se Gabriel.
Îmi aduc aminte că în urmă cu 8 luni mă întreba"Dumneavoastră, nu plângeţi niciodată?"
Nu mă văzuse plângănd în toţi anii aceştia în care am lucrat împreună.
Şi ca să se convingă de faptul că şi eu ştiu să plâng, m-a pus în faţa unei situaţii de neconceput pentru mintea mea.
Am plâns în ziua aceea cum n-o mai făcusem în viaţa mea, iar de atunci sufletul meu plânge zilnic , neputându-se împăca cu ideea că MINUNEA DE OM nu mai este.
Cu acestă excepţie, sunt mereu cu zâmbetul pe buze şi aşa vreau să trec în nefiinţă.
În rest , doar lacrimi generate de bucuria infinită a sufletului, doresc tuturor cititorilor tăi.
cred ca lacrimile ne ajuta sa scapam mai usor de tristete, si sa traim mai intens momentele de bucurie
lacrimile= izvoare ale sufeltului,pot fi amare, pot fi dulci, pot fi gingase sau chiar rautacioase
Un raspuns gasesti aici Mariana: Lacrima! te pop numai bine!
Frumoase poze..te "ating" doar cu aspectul lor exterior.
Lacrima este o picatura ce poate imbraca atat forma unei bucurii (si simti cu ceva creste in tine, cum sufletul iti este plin de satisfactie), cat si a unei tristeti (cand simti ca parca sufletul tau se rupe, ceva din tine se desprinde).
Lacrimile sunt modul prin care unii oameni(majoritatea)aleg sa se exteriorizeze, fie ca este vorba de o bucurie sau un necaz, oamenii plang...pentru a arata ceea ce simt...in momente de maxima fericire sau maxima tristete ;)
Pentru mine lacrimile sunt picaturi de parfum inchegat, cu gust de suflet si aroma de eternitate...
lacrimile sincere ,de cainta,sunt giulgiu sfant care invaluie trupul ranit al lui Isus pentru a-l mangaia,pentru a-i spala ranile...
lacrimile izvorate din compasiune sunt vibratii de suflet ce te aseaza pe calea ce duce spre cer...
lacrimile de fericire sunt cristale de suras incandescent ce-ti insenineaza fiinta...
lacrimile sunt loc de intalnire cu IUBIREA...intotdeauna il vom simti pe Dumnezeu in farmecul divin al unei lacrimi calde...
Draga mea, am incercat un raspuns la mine pe blog,nu stiu sa pun link catre postare...:)
Lacrimile, indiferent de natura lor, sunt exprimarea cea mai expresiva a sentimentelor! Parerea mea! :)
Lacrimile curata sufletul de toata povara ce il apasa.
Cu o lacrima daca ardem un pacat tot ni se socoteste si aceea.
Lacrimile sunt cuvintele sufletului, ele au gust dulce atunci cand sufletul tau e strapuns de bucurie, si amare atunci cand inima iti este strapunsa de sageata tristetii, a suferintei sau a disperarii.
Doresc ca din fiecare ochi sa izvorasca doar lacrimi dulci, care sa ude inimile celor fara lacrimi.
A plange nu este o rusine, este modul de comunicare a inimii, asa cum Ana se ruga in templul lui Dumnezeu si doar buzele si le misca, iar lacrimile-i erau cuvintele adresate Domnului Dumnezeu.
Lacrimile sunt tezaurul sufletului neaprihanit, ele au valoare imensa in fata Domnului Isus, de aceea el nu pierde nici o lacrima din ochiul tau cand tu plangi de dorul Lui.
Lacrimile sunt perlele care-ti vor incununa capul atunci cand te vei intalni cu Mirele ceresc, el iti va darui cununa slavei pentru ca inima ta a fost legata de cer si nu de pamant.
Numai lacrimile pocaintei dau valoare sufletului tau inaintea Domnului Isus, iar lacrimile care curg pentru lumea asta, te vor osandi in ziua judecatii.
...Nu îmi place să vorbesc despre
lacrimi pentru că am vărsat prea
multe la viaţa mea,îţi spun doar atât:
"Îmi număr lacrimile de dor,
Iar sufletul l-am închis în şoapte,
Adorm în jarul dorinţei şi mor...
Se lasă perdeaua târziu...e noapte."
Îţi doresc şi eu la fel,să ai parte
numai de fericire şi lacrimi doar de bucurie!
Cu mult drag,
Elena
Lacrimile sunt o necesitate a sufletului de a stoarce trupul de sentimente!
Lacrimile sunt inexprimabilul, momentul fara cuvinte, uimirea, bucuria si tristetea absoluta! Fara ele fiinta umana ar fi saracita de una din virtutiile sale, care sunt putine la numar, ar pierde o caracteristica fundamentala a...umanitatii sale!
Rostul izvorului de apa sarata oferit in dar lumii de ochii nostri este tainic si complex, dar se poate reduce la urmatoarele cuvinte: supapa sufletului in fata unei emotii puternice de necontrolat o reprezinta lacrima! Lacrima mangaie trupul in cel mai tandru mod, si el la randul lui cutremurat de trairea la limita suportabilului!
Lacrimile fac bine, in orice situatie; nu va sfiiti sa le-aratati lumii!
Vreau sa scriu folosindu-ma de cuvintele mele. Vreau sa nu uimesc prin expresii pompoase ci prin fraze simple.
Vreau sa vorbesc despre lacrimi asa cum ar face-o un copil.
Lacrimile se fac simtite atunci cand amintesti de un lucru pe care nu-l vei mai avea niciodata asa cum l-ai avut. Lacrimile apar cand nu-ti mai incapi in piele de fericire.
Lacrimi sunt acele lucruri care iti taie respiratia si te fac sa vorbesti caraghios, care te fac special, sensibil, OM.
Lacrima e tot atât de limpede şi curată, fie că o produce bucuria, fie că o produce suferinta.
Isaia25:8...Domnul Dumnezeu sterge lacrimile de pe toate fetele...
lacrimile...sunt un mod de a-ti exterioriza sentimentele...triste sau nu...exprima sentimentele pe care le traim...
Lacrimile sunt cel mai pretios lucru pe care corpul uman il emana. Contin aur pur si sunt singurele bucati din noi care il contin. Tot ele sunt singurele pe care Dumnezeu insusi le aduna acolo la El si le numara bine. Sunt singurele care nu se pierd in economia teocratiei Sale.
Originea lacrimilor poate fi in : durere, tristete, teama, fericire, pocainta dar si determinate de falsitate ...si lista poate continua.
Noapte senina si multa pace!
Mie lacrimile mi se par inutile sau periculoase. Cel puţin... lacrimile îndrăgostitelor. Nu le iau în calcul pe cele ale copiilor, părinţilor sau credincioşilor pentru că acelea ar putea fi autentice. Însă cred că mulţi fac rău având în ochi lacrimi de dragoste... Iar asta nu-i o scuză.
lacrimile sunt stropi, de iubire, de ura ,si de tristete plini de slabiciunile noastre eliberate de sufletul nostru
Lacrimile...
As prefera sa tac, sa le am, decat sa vorbesc despre ele. La fel ca si iubirea - mai bine o simti decat sa vorbesti despre ea, caci nu sunt suficiente cuvinte pt a descrie si cu cat sunt mai multe cuvinte in descriere, cu atat panza se rupe si... pentru ce plangi, pentru ce iubesti?
Doamne ajuta!
Cand eram micuta si plangeam pentru ca ceva ma supara, imi spuneam: stop, nu mai plange, lacrimile tale sunt stropi de diamant si nimeni nu merita sa plangi pentru el. Ulterior, am descoperit lacrimile de bucurie, pentru ca apoi sa invat ca lacrimile ajuta sa dam pe rascoale emotiile ce ne alearga prin minte si suflet. Asa am inceput sa plang cand vedeam pe cineva in suferinta, la auzul unei rugăciuni, cand am avut diverse succese, cand mi-au murit oameni dragi, cand am avut cele mai mari dezamagiri, la un film emotionant, cand Romania urca pe podium la diverse competitii si...cine stie cate alte ocazii au avut ochii mei sa-si verse stropii de diamante. Asa am realizat ca lacrimile sunt pecetea umanului. Cine nu plange, nu este om...este doar o bucata de carne fara emotii!
Ferice de cei ce plâng căci ei vor fi mângâiaţi Matei 5:4.
Sa va marturisesc ceva din experientele mele.
Saptamanal, in colaborare cu o firma de turism, efectuez transport de persoane cu masina mea, oameni care se intorc din Portugalia, Spania, Italia, Austria. In ziua urmatoare aduc alti oameni din imprejurimi ca sa plece pe acelasi traseu.
Ma simteam asa de bine in ziua cand ajungeam la destinatie si fiecare persoana era asteptata de cineva drag : imbratisari, lacrimi…unii, de emoţie, uitau bagajele… Eram si eu plin de bucurie de intalnirea lor cu cei dragi.
Nu la fel ma simteam si in ziua urmatoare cand trebuia sa-i smulg din bratele celor dragi, sa-i urc in masina si sa pornim.
Astazi mi-au dat lacrimile cand o mama trebuia sa-si lase pentru un an de zile cei doi copii ca sa plece la munca in Portugalia.Dupa ce am lasat pe trotuar o fetita de 13-14 anisori si un baietel de 10 anisori in hohote de plans si facand din mana, a trebuit sa o linistesc pe mama lor si sa o asigur ca daca se incred in Dumnezeu se vor vedea cu bine.
De mai multi ani am aceasta experienta saptamanala si privesc la oameni cu lacrimi de bucurie o zi, iar ziua urmatoare asist la despartiri si lacrimi de tristete.
Mai sunt si multe alte stari sufletesti cand ochii nostri varsa lacrimi care ne purifica si ne sfintesc.
Am gasit o solutie pentru fiecare lacrima fierbinte de pe obrajii vostri.
Apocalipsa cap.21.v. 4. El va sterge orice lacrima din ochii lor. Si moarte nu va mai fi . Nu va mai fi nici tanguire,nici tipat, nici durere, pentruca lucrurile dintai au trecut.
Va doresc la toti sa aveti pe cineva aproape care sa stie sa va sterga lacrimile si daca nu-i nimeni pe pamant, nu uitati aceasta promisiune ca el ne va sterge orice lacrima din ochii nostri.
Blogger INCERTITUDINI spunea...
Un vers din Eneida, lui Vergiliu spunea"Sunt lacrimi pentru nenorocirile noastre", adica orice nenorocire isi are lacrimile ei.
In "Cugetari' , N. Iorga zice" Lacrimile spala".
Eu cred ca lacrimile sunt esenta revarsata a trairilor nostre- plangem de tristete/suparare/revolta, dar plangem si de bucurie..
O zi pozitiva!
15 iulie 2009 17:39
PS. Am mutat aici mesjul ca sa fie toate impreuna.
Buna, as vrea sa te rog sa nu-ti mai faci publicitate pe blogul meu!!!Cel putin nu fara acordul meu!Daca doresti sa comentezi la subiectul postat esti binevenita!!multumesc pentru intelegere
daca te intereseaza sa faci publicitate la mine pe blog exista o rubrica speciala pentru aceasta!Putem face schimb de bloguri si e ok!
Mihaela, îmi cer iertare!
Nicigând de publicitate...Publicitate la ce?!...Asta fac doar comercianţii...Eu am dorit un pic de interactivitate cu autorii de bloguri pe care le apreciez mult şi le am în lista mea ca bloguri preferate...Mă atrăsese îniţial la tine titlul...Cuvintele dor, zbor, sunt cuvinte dragi...
Oricum, întrebarea de săptămâna asta fost ultima din cele patru pe care le avusesem în gând...Dacă te-am deranjat de 4 ori, sincer îm pare rău şi îţi cer iertare!
Dacă mai treci pe aici, lasă şi un semn de iertare...Mi-ar fi prea greu să ştiu că am supărat pe cineva...
Numai bine, Mihaela!
O lacrimă își caută drumul printre pleopele tumefiate și rănite de ură. Vine de departe. Vine din adâncul unei inimi uriașe în care a încăput și dragostea pentru tâlharul răstignit, și dragostea pentru prietenul trădător, și dragostea pentru copiii cu glasuri cristaline și priviri nevinovate, și dragostea pentru tânărul care-și iubește bogăția, și dragostea pentru mulțimea neîndurătoare, care cere sânge, și dragostea pentru mine, mincinosul, disprețuitorul, răzvrătitul. Este o inimă mult prea mare, care s-a umplut dintr-o dată cu tot răul din lume, pentru ca, preț de o clipă, să-l transforme în strălucirea pururea inocentă. Pentru mulțimea abulică. Pentru mine. Pentru noi ... Lacrima se regăsește alunecând anevoios pe obrazul blând, brăzdat de lovituri și dispare tăcută în țărâna de pe deal ... Dintr-o dată, soarele se stinge și pământul încremenește. Lacrima se transformă în sânge. Și sângele izbăvitor devine din nou, lacrimă. Lacrima de fericire a mamei care-și dezmiardă pruncul abia născut. Lacrima de încântare a îndrăgostitului care-și îmbrățișează iubita. Lacrima mea de bucurie atunci când îți pot spune despre lacrimile Lui de Dumnezeu ...
Eu NU CRED IN LACRIMI!
Uneori vin din suflet (dar atunci le tii pentru tine), dar deseori dintr-un fel de isterie - plang numai in prezenta altora (sau a altuia), dorind sa demonstrez ceva sau, ca in copilarie, sa primesc ceva. Cei din jur trebuie sa aiba o reactie la atitudinea mea (chiar si la durerea mea)...Vai, uite, EU sufar, EU am necazuri ....De ce sa-i obligi pe altii sa participe la problemele tale? De ce sa-i chinui? Este o atitudine de copil rasfatat si egoist.
MARILE DUREI SUNT MUTE, dar putini oameni au demnitate.
orianda spunea...
Mariana: :) lacrima a devenit - de fapt a fost intotdeauna - cel mai pur lucru ce am primit de la ceruri!
Le iubesc si nu fac diferenta niciodata intre ele: daca sunt de bucurie ma inalta, daca sunt de tristete sau de durere, ma spala si ma face mai pura ... mai curata!
19 iulie 2009 12:04
Existe diferite tipuri de lacrimi, lacrimi de tristete, cand lupti pentru ceva ce iti doresti si daca nu reusesti, te descarci ..lacrimile sunt cele care arata asta..
Pot fi lacrimi de dor, cand suntem departe..si ne lipsesc cei dragi de acasa, familia, prietenii...sau cand Doamne fereste pierdem pe cineva drag, cand ne gandim la ea..lacrimile asemenea sunt prezete.
Dar pot fi si minunatele lacrimi de fericire, cand te bucuri de ceva in mod deosebit si sper sa ne ajute Dumnezeu sa avem pe viitor numai lacrimi de fericire, daca s-ar putea!
Lacrimile reprezinta substanta sufletului nostru, nu le putem ascunde.. doar poate actorii..dar noi omul de rand nu avem cum.
se spune ca lacrima curata sufletul, care altfel ar fi disfigurat de durere si suferinta...!!!
Trimiteţi un comentariu